Mama Celibatory se intalne te

The best of Poiana lui Mayuma, Selecţie din eseurile publicate în perioada O invitaţie din partea arlechinului Bună!

1. Insomnie Tânărul era întins pe pat.
2. (PDF) Reguli de aliniere | Gegea Oana-Mihaela - deundevine.ro
3. Inspirată de această dragoste, i-am dat numele pe care îl salvam pentru fiică,

M-am hotărât să vă invit într-o aventură, într-un soi de călătorie în lumea cărţilor. Cineva spunea că trăiesc într-o lume de hârtie, într-o bibliotecă uriaşă descrisă într-o povestire de marele meu frate orb, Jorge Luis Borges.

Voi citi cărţi, împreună cu voi, vă voi lua cu mine pe acest Transatlantic, unde autorii stau cuminţi, aliniaţi în ordine alfabetică, de la A la Z. Vă invit să citim cărţi la modă, bestselleruri, cărţi cuminţi, cărţi agresive, poeme sau teatru, scriitori clasici sau contemporani, români sau de aiurea, vă voi introduce în câteva zone şi în literaturi extrem de diverse, de complicate, vă voi ţine la curent cu viaţa traducerilor, cu piaţa lor, cu titlurile care merită răsfoite, cumpărate, împrumutate, vă voi prezenta pe alţii care citesc cărţi, unii mai cu talent, alţii mai fără, voi face o revistă a revistelor culturale, toţi scriitorii eseiştii şi criticii români vor zăbovi în poiana lui Mayuma, fie pentru a citi cele câteva impresii ale mele, fie pentru a-şi adăuga propriile impresii pentru că sper ca acest blog să fie unul interactiv.

Porniţi cu mine în această călătorie minunată! Moartea lui Mercutio A murit azi marele actor Gheorghe Dinică, pe nedrept comparat cu Robert de Niro, în opinia mea maniera lui de a intra în rol era mai aproape de Jack Nicholson, un super actor de teatru sau cinema, ar fi putut intra uşor la Actor s Studio şi ajunge un superstar la Hollywood, dacă ar fi trăit în Franţa ar fi jucat în roluri de primă mărime alături de un Alain Delon, sau de Gerard Depardieu, l-aş fi văzut jucînd în rolul lui Swan din Un amour de Swan, sau alături de un Lino Ventura, un alt preferat al meu dintre actorii francezi, putea juca în roluri de gangster, vezi celebrele replici ale lui Paraipan sau Lăscărică, intrate deja în cărţi sau devenite embleme ale Mama Celibatory se intalne te românesc, ambii eroi Mama Celibatory se intalne te seria comisarului Moldovan, regizată de acelaşi egal cu sine Sergiu Nicolaescu, regizorul cel mai prolific de la noi.

Iulian Baicus- Poiana lui Mayuma – Page 4 – Este interzis să se interzică!

Era un actor absolut şarmant, ştia să-şi cucerească publicul din doar cîteva replici, a făcut roluri memorabile în teatru în piesele lui I. Caragiale, O noapte furtunoasă sau O scrisoare pierdută, sau în filmul lui Pintilie, De ce trag clopotele, Mitică, eu mi-l amintesc în două roluri interpretate în două piese montate la TNB de marele regizor Andrei Şerban la începutul anilor 90, Cine are nevoie de teatru? Ar fi putut juca la fel de bine în rolul lui Lică Trubadurul, din ciclul Hallipilor Mama Celibatory se intalne te de Hortensia Papadat Bengescu, sau în orice alt rol din categoria asta, din păcate destinul i-a fost crud iar boala sa, dublată de o oboseală cronică, pentru că turna încă în serialul telenovela Aniela s-a agravat brusc şi a murit în această zi fatidică de 10 noiembrie, pe un pat de spital.

Telenovelele îi ţineau în ultima vreme loc de platou de cinema, un surogat necesar, căci ritmul în care s-a turnat filme artistice la noi a scăzut rapid în ultimele două decenii, din cauza problemelor financiare şi a unei cronice lipse Mama Celibatory se intalne te scenarişti, de care nu am scăpat nici în prezent, dar maestrul Dinică aprecia fiecare rolişor în parte şi ştia să joace cu şarm şi în asemenea producţii, cu pretenţii artistice mai modeste.

Era un om modest, plin de bun simţ, o mostră de omenie Mama Celibatory se intalne te, un om bun ca pîinea caldă, care ştia că modestia este calitatea cea mai importantă pentru un creator, un om extrem de discret, care nu căuta celebritatea, nu dădea aproape deloc interviuri, fugea de luminile rampei, de paparazzi, de toată mizeria asta din presă, avea o demnitate pe care mulţi au căutat-o dar puţini au ştiut M am intalnit cu tipul meu descopere.

Ar putea fi un model pentru orice tînăr actor, cunosc vreo cîţiva înfumuraţi din ăştia fără operă care ar fi putut învăţa de la maestrul Dinică un lucru foarte simplu, că celebritatea după care ei aleargă cu limba scoasă sună singură la uşa lor, dacă sunt dotaţi cu acel har foarte special al omeniei.

Vorba lui Goethe, nimic din ce e omenesc nu i-a fost străin maestrului Dinică, în viaţă se supăra dacă cineva îi spunea aşa, de aici iubirea lui pentru muzica de petrecere, a înregistrat mai multe Cd-uri cu Nelu Ploieştenu, cred că a jucat alături de acesta şi de un alt mare actor şi prieten al său, Ştefan Iordache în filmul Ticăloşii în anul Presa noastră tabloidă îi anunţase moartea încă din 30 octombrie, funestă prevestire.

Dumnezeu să-l odihnească în pace! Azi tata, un scorpion tipic, ar fi împlinit 73 de ani. N-a fost să fie. În tinereţe a vrut să fie actor, a învăţat pe dinafară poezia lui Maxim Gorki, Inima lui Danko, pe care o recita pe la petreceri dar nu a avut curaj să dea examen la IATC, avea trac.

S-a făcut inginer constructor şi a fost un bun specialist, a realizat cîteva lucrări de mare complexitate tehnică. Iubea mult poezia, poezia de dragoste, era un tip romantic şi citea literatură, şi era ambiţios, atît de ambiţios încît a învăţat limba engleză după ce a ieşit la pensie mai mult de unul singur pentru că eu nu prea aveam timp să-l verific, eram prea ocupat cu examenele.

Îmi lipseşte foarte mult şi aş fi vrut să fie cu noi acum. Căutând un alt text am dat de curînd într-un volum antologat de dl.

Reguli de aliniere

Geo Şerban al articolelor călinesciene, precursoare ale temelor manolesciene, bunăoară, despre care vom publica cîte ceva chiar pe acest blog, spre sfîrşitul acestei luni, am dat peste un articol intitulat De ce nu citesc românii.

Criticul se plîngea prin anii 30 că nu prea se mai citeşte, enervat, Mihail Sebastian constata că totuşi cartea cu cel mai mare tiraj rămînea cartea de telefon, iar ideea lui G. Călinescu mi se Mama Celibatory se intalne te extrem de amuzantă, românii nu prea citesc pentru că mănîncă foarte mult, momiţe, cărniţe, şi alte bunătăţi, delicatesuri, şi asta le înghite bugetul întreg pe care francezii, care au bunul obicei de a mînca mai frugal, îl împart între cumpărarea cărţilor şi hrana propriu zisă.

Prin anii 30 se mînca probabil la fel ca azi, cînd supermarketurile gem de oameni, unii supraponderali rău, cu coşurile pline de cîrnăciori, pate sau alte delicatesuri din astea, în timp ce librăriile rămân în continuare goale. Călinescu are, în principiu, mare dreptate, cu precizarea că azi mîncăm mult mai prost ca în anii 30, cînd nu existau decît alimente naturale şi România era grădina de legume şi grînarul Europei.

Îmi vine în minte exemplul Oliviei Manning care, sosită la noi în ţară dintr-o Anglie care mînca doar raţionalizat a rămas şocată cît de bine se mînca la noi în anii războiului, vezi primul volum din Trilogia balcanică.

Intr-un timp exista la televizor o campanie excelentă împotriva mîncatului acesta exagerat, cel cu două familii paralele, în care în prima soţia gătea numai chestii prăjite, în timp ce în al doilea apartament, soţia gătea mâncare de regim.

Primul soţ moare, probabil de cancer la stomac sau colon, în timp ce al doilea cuplu îşi continuă viaţa şi trăiesc pînă la adînci bătrîneţi. A trăit săraca vreo 86 de ani, fără să aibă probleme cu stomacul sau intestinul. Carnea cea mai bună este cea de vită, dar asiaticii, japonezii, coreenii sau chinezii preferă fructele de mare sau carnea de peşte, carnea albă, care se asimilează ceva mai uşor.

Șapte păcate de moarte. Deznădejdea sau Leneșul

Un alt mare adversar al cititului este în ziua de azi televizorul, cutia cu şuruburi şi lămpi a lui Mihail Sebastian, scriitorul nu-i dădea nicio şansă în faţa teatrului dar n-a fost să fie aşa, sau Internetul, care omoară cititul ceva de speriat. Evident, e o aluzie la titlul volumului de poezii al lui Caius Dobrescu.

Incelii sunt barbati care s-au declarat celibat involuntar, cred ca datorita aspectului, tipurilor lor de corp si abilitatilor sociale, sunt incapabili sa primeasca vreodata o intalnire. Ei cred ca nu este vina lor ca nu fac sex, ci femeia le gaseste neatractive la nivel biologic pe care nu le pot controla. Ceea ce a inceput ca grupuri de sprijin pentru barbatii singuri s-a transformat curand in ceva mult mai intunecat: un loc in care oamenii amare si frustrati vorbesc ura catre femei si barbati care nu sunt incel.

O soluţie optimă ar fi să citiţi doar acele bloguri literare care vă îndeamnă să mai citiţi. Şi să mîncaţi cu moderaţie. Umor cu oameni din trecut Pe lîngă Milan Kundera, care a intrat demult în rafturile mele, un alt nume care m-a pus pe gînduri a fost cel al lui Bohumil Hrabal, cred că nu există în întreg lagărul comunist un scriitor ca el care să Mama Celibatory se intalne te privit cu atîta umor o nenorocire atît de mare, cel puţin nu în Europa Centrală, pentru că fraţii sunt ruşi.

Nu aş vrea să sar nici peste un autor ceh la care ţin enorm este vorba despre Carel Capek, singurul umorist care a scris povestiri pentru ambele buzunare şi romane pentru guvernante.

Azi Paulo Coehlo scrie pentru un public feminin cu un Mama Celibatory se intalne te. La noi a încercat ceva Radu Cosaşu în seria romanelor intitulată Supravieţuiri şi în rubrica longevivă din revista Dilema veche, sigur ar mai fi Balanţa lui Ion Băieşu, dar lista se va incheia brusc.

Bohumil Hrabal este un autor minunat, a trăit în casa lui din Praga hrănindu-şi porumbeii, şi regretînd amar schimbarea de regim, puţin tradus la noi, eu am doar două volume de povestiri şi un roman, L-am servit pe regele Angliei, excepţional ecranizat de marele regizor Jiri Menzel. Nu am calculat exact dar cred că vreo cinci sau şase dintre romanele lui Hrabal au fost transpuse pe ecran de Menzel, de la cel cu trenurile observate cu mare atenţie, la cel cu ciocîrliile pe sîrmă şi chiar la acesta din urmă, produs după Mă rog titlul filmului cam aduce a Leonard Cohen, cine ştie poate poetul canadian o fi văzut şi el filmul.

Pelicula lui Menzel este o adapatare bestială, e la fel de bună ca romanul, dacă nu l-aţi văzut ar fi bine să daţi fuguţa la Cinematecă şi să cereţi o retrospectivă Jiri Menzel.

Cine ştie, poate vă ascultă cineva.

înghiți sarcina mea de cum anunțuri locale

La scurtă vreme după ce am încheiat acest post a intrat pe ecrane filmul regizat de Cristi Mungiu and friends, cred că am mai văzut cîteva filme colective făcute prin anii 50 sau 60 de regizorii din valul neorealismului italian, cu mai multe poveşti scurte, fie din categoria celor autobiografice, fie doar legende urbane din Epoca de Aur. Nu am văzut decît prima parte a filmului dar ironia mi Mama Celibatory se intalne te părut la fel de blîndă şi constructivă ca cea din filmele cuplului Hrabal, Menzel.

Bravos naţiune, halal să-ţi fie!

Articol principal: Monogamia Monogamia este o formă de căsătorie în care o persoană are un singur soț în timpul vieții sau în orice moment monogamie în serie. Studiul comparativ al antropologului Jack Goody despre căsătoria din întreaga lume utilizând Atlasul etnografic a găsit o corelație puternică între agricultura intensă a plugului, zestrea și monogamia. Acest model a fost găsit într-o gamă largă de societăți eurasiatice din Japonia până în Irlanda. În țările care nu permit poligamia, o persoană care se căsătorește într-una dintre acele țări, o persoană în timp ce este încă căsătorită legal cu o altă persoană, comite infracțiunea de bigamie.

Să învăţăm de la clasici Ca să îmbin utilul cu plăcutul am căutat în biblioteca mea personală cărţile perioadei Marilor Clasici pe care zeiţa Fortuna m-a împins din nou să îi predau în acest semestru. Cum pe multe din ele le cam uitasem am început să le răsfoiesc din nou, şi mi-au revenit imediat în memorie savuroasele amintiri de la cenaclul Junimea ale lui George Panu, care au în plus avantajul că autorul le-a scris după ureche, şi mai ales cele ale lui Iacob Negruzzi, iar în mîini mi-a căzut pentru prima oară jurnalul intim al acestuia, da, o să rîdeţi, profesorii de literatură mai citesc şi astfel de lucruri, scris în perioada studenţiei sale la Drept la Universitatea din Berlin, scris în limba germană şi apoi tradus în româneşte de Horts Fassel.

Mă rog, ar putea fi o carte destul de monotonă, pentru marea majoritate a contemporanilor noştri, seamănă puţin cu Autobiografia lui Benjamin Franklin, o carte peste care nici noi nu am sărit la literatură americană, pentru că este probabil cel mai bun exemplu de autoconstrucţie al lui Homo Americanus, vezi specia studiată de Petru Comarnescu, un alt mare eseist din generaţia Criterion, pe nedrept uitat, Mama Celibatory se intalne te îmi plac volumele lui de reportaje americane din anii 30, de comparat cu America ogarului cenuşiu, sau teza sa de doctorat, Kalokagathon, o sinteză a interferenţelor dintre etic şi estetic, cu aplicaţie pe poetica lui Aristotel şi nu numai.

Superb este şi jurnalul său intim, publicat doar în parte, o ediţie integrală ar restabili probabil imaginea acestui mare spirit şi ar putea constitui un act de reparaţie morală. Aş compara dacă aş avea timp sau spaţiu jurnalul lui Negruzzi cu Romanul adolescentului miop a lui Mircea Eliade sau cu primul volum din jurnalul lui Titu Maiorescu dar cum orele sunt înaintate, şi Mama Celibatory se intalne te zece şi patruzeci şi cinci trecute fix trebuie să Mama Celibatory se intalne te undeva, probabil că voi face asta la seminarul de literatură de săptămîna viitoare.

Am ajuns la nouăsprezece ani şi n-am făcut încă nimic pentru nemurire! Nu vreau să-mi lungesc reflecţiile dar nici nu mă pot abţine să nu-mi exprim nemulţumirea faţă de mine însumi.

După numeroasele succese pe care mulţi cei de vîrsta mea nu le-au înregistrat şi ţinînd cont de aptitudinile mele înnăscute, căci sunt foarte bine instruit pentru vîrsta mea, lucru care dealtfel caracterizează întreaga mea familie, aş putea fi cu totul alt om. Îmi lipseşte tăria de caracter.

V-a trebui să mă străduiesc să o obţin de azi înainte. Sunt convins că prin dezvoltare spirituală caracterul meu se va forma în modul cel mai nimerit.

Să muncesc deci.

23 Fostii Incels impartasesc de ce au plecat - Bcr Club Antreprenori

Spuneam că erau vremuri Mama Celibatory se intalne te, pentru că nu ai auzi cu siguranţă un tînăr de 19 ani din România vorbind aşa, sigur, nu trebuie să generalizăm, dar dacă faci un sondaj de opinie printre studenţii de anul I vei auzi că ei îşi doresc să se relaxeze, să se distreze, să danseze toată noaptea prin cluburi, etc.

Diferenţa între junimişti şi noi e că ei au reuşit să obţină o Românie modernă iar noi ne certăm de douăzeci de ani pe cea deja existentă. Unde mafia şi corupţia au sufocat aproape totul, de la cele mai de jos straturi sociale pînă în stratosferă.

Apropo, voi ce aţi făcut pentru nemurire azi? Crainicul TV din Germania care a tăiat o carte a Hertei Muller şi a aruncat-o într-o căldare plină de sînge Intalniri pentru femei să arate că scriitoarea provine din Transilvania, ca Bela Lugossy, artistul maghiar care i-a dat viaţă lui Nosferatu sau Dracula e un idiot la fel de mare ca bunicul lui care ardea cărţile lui Franz Kafka, Sigmund Freud, Thomas Mann prin pieţele publice, adică un nazist şi jumătate.

Mi-a plăcut şi un articol din ziarul Cotidianul din care am aflat că cineva a înfiinţat o Uniune a Romancierilor necitiţi. Se pare că deşi există o inflaţie de scriitori, unul din cinci francezi scriu marele roman al vieţii lor, ca să-l lase urmaşilor, numărul cititorilor scade pe zi ce trece, astfel un francez mediu citeşte doar trei cărţi pe an, iar 15 la sută citesc mai mult de Aceia pot fi consideraţi filologi deja!

Lăsînd gluma lao Mama Celibatory se intalne te în România, unde situaţia e cel puţin la fel de tragică, scăderea accelerată a numărului de cititori ne va conduce spre un dezastru economic cu siguranţă, şi ar putea fi contracarată doar prin programul acela al educaţiei preşcolare, dacă statul român ar înţelege importanţa lecturii pentru formarea individului.

Iacob Negruzzi a fost un om format abia în clipa în care a descoperit muzica clasică şi literatura germană şi a devenit unul din stîlpii culturii junimiste.

Poezie şi politică Politicienii de la noi se pare suferă de un bovarism teribil, mai toţi se visează poeţi de succes, am avut ocazia să citesc tot felul de rateuri pretenţioase avîndu-i drept autori pe poetul Mischie, dar şi pe alţi oameni de cultură, vezi cazurile Adrian Iorgulescu, sau Varujan Vosganian, deşi romanul lui Cartea şoaptelor pare să fie OK.

Nu-l trec pe listă pe Marko Bela, i-am citit doar cîteva poeme traduse în limba engleză într-o antologie a poeziei maghiare contemporane dar mi s-a părut că scrie versuri extrem de tăioase şi lucide, dar destul de livreşti, mă rog, el e un poet rătăcit printre politicieni.

Într-o emisiune a grupului Divertis preşedintele Traian Băsescu a recitat cîteva fragmente dintr-o poezie pe care a scris-o pe vremea cînd era căpitan de vas, eu nu am apucat decît ultim strofă, cea cu mama moartă, care mi se pare foarte apropiată de poeticile lui Coşbuc, Goga sau mai nou, Grigore Vieru.